Recunostinta

Seara de iarna. Imbracata intr-un cojoc, grasa si cu cararea dreapta, pe mijloc, doamna Popescu lucreaza la un pulover maro.
Covalescent, Popescu, dupa o grea operatie de apendicita se incalzeste, fericit ca e in viata, la gura sobei. Plin de recunostinta cauta cu sotia cum sa-l plateasca pe doctor. Il cunoscusera in vara la bai si deja se considerau prieteni.
- Plateste-i dupa tarif!
-Nu! Imi e prieten..nici nu cred ca imi primeste. Mai bine ii iau un cadou!
-Ce cadou?
-Un obiect...am vazut la magazin o statueta Esculap!
-Doamne fereste!
- Ce ai femeie...o satueta mi se pare potrivita. Esculap, zeul medicilor...mi se pare ca se potriveste perfect.
- Nu, omule. O sa te coste cine stie cat!?
- Costa..asa e...parca nu-ti vine...pana la urma nu a fost decat o operatie
-Mare lucru; apendicita...operatia asta o poate face oricine..am auzit eu! o nimica toata!
-Stiu, dar oricum..trebuie sa-i iau ceva..Statuie nu! e prea scumpa!..poa' mai degraba o trusa..
-Crezi ca-i mai ieftina?
-Nu stiu...
-Lasa ca iti e prieten..n-ar trebui sa-i iei nimic!
- Nici nu a venit pe la mine in salon de multe ori..
-Si daca a venit...e normal...e doctor.
-Asa e! Ii dau o tabachera
-N-ar fi rau! Pacat ca e mica..Cheltuiesti banii si parca nu cumperi nimic
-Dar oare ce sa-i dau?
De langa usa se aude servitoarea: Doamna, a adus Grigore un iepure
- Aa! Minunat! Ii dau iepurele..
- Si daca te taia? daca se intampla o complicatie si te omora?
- Asta asa e..
- Da-i incolo ca toti sunt niste sarlatani! Stii ce? mancam iepurele si ii dam blana!