Tot de Branzan mi-am adus aminte si seara trecuta, facand cumparturi impreuna cu Radu in Auchan-ul din Militari. De la raionul cu mezeluri... la cel cu fructe.. inapoi pana la paine, doua randuri mai incolo la cosmetice...din nou la dulciuri..si sa nu uitam de portocale..in sfarsit la case... am fost condusi, ba nu, acompaniati, intampinati?..nu!..urmariti (!), mangaiati, bruscati (!!!!), calcati !!!, curtati pe pantofi..si tot asa ..de cine? cum de cine? De prea-maritul, neinfricatul, stapanul raioanelor si a pardoselilor, in general, dar mai ales ale celor curate, imbalsamate, udate, curatate, frecate, lustruite, de soferul cu perimis de condus in supermarket, cu claxon sub forma de padon-pardon, pardon, pardon, pardon, pardon, pardon, pardon, pardon!
Noroc cu Radu si cu glumele lui ca altfel nu mai aveam mult si reactionam exact in modul in care am scris mai sus :)) si noroc cu Branzan, pe care mi-am imaginat-o la ea acolo in Carrefour si pana la final am inceput sa rad.
De fapt, duminica seara a fost seara in care am mers sa alegem cel mai frumos bradulet, cel mai chipes, stufos si verde, cu o conditie fizica mai buna decat toti ceilalti, pentru ca el trebuia sa urce toate cele 8 etaje ale blocului din Drumul Taberei si sa fie in stare sa mai faca inca doi, trei pasi pana in coltul sufrageriei. Dupa toate astea sa mai treaca si proba de echilibristica (care in cele din urma a fost trecuta), iar apoi, sa poata sa-si revina repede, sa se infoaie in
Doamne..si cum era sa uit ca toate astea trebuiau facute in ritumul sunetelor de colinde si a versurilor cantate de Hrusca :D.
Ei..si da! am reusit sa-l gasim pe el, Bradul, care sa raspunda acestor mici si ingaduitoare cerinte, brad pe care l-am ales povestind diverse cu Adriana la telefon si pe care Radu l-a asezat confortabil pana acasa in micul lui Corsar cu numere de VL. In tot acest timp, pana cand Radu a negociat cu el pozitia in care sa se aseze pe canapeaua din spatele Corsarului si putin si pe scaunele din fata eu bateam la usa casutei lui Mos Cracin din parcarea de la Carrefour sa-mi primesc cadoul meritat pentru ca facusem cumparaturi de minim 50 de lei. Si pentru ca am fost cuminte, cadoul pentru mine a fost un frumos glob de sticla pictat manual.
De unde concluzia ca BradulDinAcestAn a trecut probele? Pai nu a fost el cel care a rezistat (impreuna cu vecinul de la 7) la loviturile si bocanelile cutitului (ca altceva mai de folos nu am gasit prin casa) facute ca sa il ajutam putin sa se antreneze pentru proba de echilibristica? Ba da! Si nu a fost el bun cu noi si ne-a lasat sa-l machiem cu sclipiciul de pe globuri, sa-l imbracam cu ghirlandele aurii pregatite inca de acu' doua spatamani de Radu si Ionut? Ba da! si a rezistat si retusurilor facute de Raluca si modificarilor de pozitie pentru globuri gandite (strategic!) de mine? Ba da! Si a rezistat chiar si celor mai exigente cerinte impuse de Radu pentru ca pozele sa aiba intotdeauna bradul fix in centru, fara sa mai conteze daca fetele noastre apar intregi sau pe jumatate. Sau a exigentelor in care nu era nevoie ca el sa iasa in poza, importanti eram noi, impodobitorii de brad, dupa cum gandea in acea seara Ionut? Ba da, El stiut sa gaseasca acele pozitii pentru portretul perfect, dar si sa iasa in evidenta in pozele de grup prin atitudine si eleganta. Sa lase sa se vada ca mai jos de camasa frumos aranjata a lui Radu se aflau de fapt pantalonii scurti de casa, sau in ale cazuri sa-i ascunda ca sa nu se supere Bubu (bunciul lui Radu) ca iar a facut poza fara sa se aranjeze. Ba da! A stiut sa faca toate astea si de aceea el e Bradul cel mai frumos, descurcaret, chipes si fashion bradulet! Si de aceea in fiecare seara ne minunam si il laudam cat de frumos e! Si dimineata, somnorosi, din nou!






0 comentarii:
Trimiteți un comentariu